Cine nu iubește cultura coreeană? Tinerii cu siguranță o iubesc, mai ales fanii muzicii k-pop, care prind un avânt din ce în ce mai mare, în fiecare an, chiar și la noi în țară. Dar și ceilalți români sunt familiarizați cu această cultură formidabilă, pentru că de mai bine de un deceniu televiziunea română de stat, TVR 1, a difuzat aproape seară de seară seriale sud coreene care dezvăluiau istoria și cultura bogată a acestei națiuni. Aceste seriale au apărut la televizor înaintea erei Tik-Tok sau AI și au furat inimile românilor, mai mult ca oricare alte seriale sud-americane sau turcești. Unii dintre noi am învățat frânturi din istoria Coreei, dar cei mai mulți români au rămas impresionați de cultul servirii mesei – acele mese bogate, la care se adunau mai mulți meseni, iar mâncărurile rafinate pe care le serveau stârneau o oarecare curiozitate.
Drama istorică Daejangkeum – un giuvaer al palatului
Cine nu își amintește de drama istorică coreeană Daejangkeum? O peliculă răsunătoare în întreaga Asia, dar cu ecouri până pe plaiurile mioritice. Povestea prezintă destinul unei tinere femei, care din bucătar iscusit a devenit primul medic regal feminin în epoca Joseon. Până și regele Jungjong, profund îndrăgostit de aceasta, a renunțat la dragostea sa, oferindu-i acestei femei remarcabile libertatea de a-și cultiva talentele medicale și gastronomice, care împreună formează desăvârșirea bucătăriei coreene. „Un giuvaer al palatului” după cum spune și traducerea numelui acestei pioniere în arta gastronomică și a științei medicale. „Alimentul este medicament, iar mâncarea este opera Cerului”, spune un proverb coreean.
Ce e specific la mâncarea tradițională coreeană?
Mâncarea tradițională coreeană utilizează ingrediente naturale, atent selecționate, pentru a fi în armonie cu trupul și sufletul deopotrivă. Gustul echilibrat, prin cele 5 simțuri - dulce, acru iute, sărat și amar definește măiestria bucătarilor coreeni. Îmi amintesc cum mi-aș fi dorit să gust și eu din acele preparate autentice, pentru că preparatele tradiționale sunt însoțite și de o estetică aparte. Culori vii care înoată ca peștișorii aurii în fiecare farfurie, ingrediente aranjate într-o anumită ordine, astfel încât să creeze impresia de perfecțiune într-o farfurie sau bol – o mică constelație care fascinează și explodează atunci când ia contact cu papilele gustative.
Experiența mea la restaurantul Korean din București
La noul loc de muncă am cunoscut-o pe Gülbeyaz. „Un trandafir alb” turcesc, după cum îi spune și numele – o tânără turcoaică pasionată de muzică și filme sud-coreene. Îmi povestea despre faptul cum cultura asiatică este subordonată spiritului de a împărți – bucurie, timp și a meselor luate în familie. La fel cum pe vremuri obișnuiau să privească la televizor serialele preferate, împreună cu întreaga familie sau se adunau în jurul focului și făceau un grătar de miel. Gülbeyaz simte cum sud-coreenii păstrează autenticitatea culturii meselor în familie sau într-un cerc de prieteni, a spiritului de grup. Fiind un colectiv unit, la locul de muncă, ne-a invitat într-o seară pe mine și pe celelalte trei colege să ieșim la o cină la restaurantul coreean din București. Ne-a dat adresa - Str. Lt. Av. Mircea Zorileanu Nr. 89, în apropiere de Arcul de Triumf, o zonă liniștită, departe de agitația marii metropole. Situat în apropiere de centrul vechi al Bucureștiului, Restaurantul Korean Seoul, cel mai mare restaurant cu specific coreean din Europa, pare o oază de liniște într-o insulă de betoane. Întâlnirea era programată la ora 18:00, iar eu ajunsesem cu 5 minute mai devreme, dar fiind toamnă târzie era deja întuneric. De cum am intrat am simțit o atmosferă guvernată de serenitate, intimă, acompaniată de un decor tradițional coreean, de parcă mă transpunea în era Joseon. Gülbeyaz mi-a făcut cu mâna de la masă, m-am așezat lângă ea și în timp ce le așteptam pe celelalte colege, aceasta mi-a destăinuit admirația sa pentru cultura sud-coreeană și felul cum muzica a făcut-o să descopere și gastronomia Coreei de Sud. Mi-a pus o melodie atent aleasă – „Serendipity” a lui Jimin, de la BTS – supranumiți și regii muzicii K-pop. Așa am aflat despre regi, prinți (SHINee) și alte fețe domnești ai muzicii sud-coreene. Melodia era motivantă, o introspecție a eului, a iubirii și a destinului și felul cum acestea sunt influențate de soartă – ca o pisică calico, unică, după cum spun și versurile. Simțeam cum două epoci se întrepătrund, trecutul cu prezentul, mâncarea tradițională și spiritul muzicii moderne sud-coreene formau o nouă individualitate.

Colegele au apărut, rând pe rând, iar festinul a început, gustând diferite specialități pe care le văzusem numai în filme. Aperitivul a constat în garnituri din legume cu orez, numite banchan, oferite întotdeauna gratuit la începutul mesei, un fel de preludiu al gastronomiei coreene. Savoarea banchan-urilor vine din multitudinea de condimente pe care o cuprind – cele 5 arome esențiale ale unui gust echilibrat, precum 5 personalități ale fiecăreia dintre noi. Râdeam la masă în timp ce spuneam că gustul dulce i se potrivește lui Gülbeyaz, pentru că ea ne-a îndulcit masa cu poveștile sale despre Coreea de Sud, în timp ce eu eram precum „sarea în bucate”, pentru că eram atentă la nevoile prietenelor mele, în timp ce Ioana era puțin mai înțepată precum iuțeala ardeiului iute și tot așa, făceam glume nevinovate, dar care ne aduceau împreună, simțind astfel experiența culinară asiatică autentică. Cam acesta este spiritul servirii mâncării coreene într-un stil autentic. În timp ce împărțeam gusturi și arome între noi, descopeream totodată kimchi-ul tradițional din varză, ridiche și alte legume fermentate – un patrimoniu UNESCO din 2013, recunoscut pentru procesul colectiv al preparării, ca o moștenire națională, pentru că prepararea acestui fel de mâncare este unul complex, iar servirea acestuia ajută la consolidarea relațiilor sociale. În spatele acestui preparat s-a născut și cultura shared dining, unde masa se împarte cu toți membrii, datorită modului în care este servită. Nu mai e cazul să spun de beneficiile pentru sănătate ale acestui preparat, care sunt incomensurabile. De asemenea, la coreeni, se practică încă tradiția respectului la masă, iar cei mai vârstnici au prioritate, sau dacă sunt persoane de vârstă apropiată, cel mai mare la vârstă începe primul să servească, obicei pe care l-am preluat și noi.

În timp ce ne-am delectat cu kimchi, bucătarul a pregătit în fața noastră grătarul, unde prepara ritualul Korean BBQ, iar sunetul cărnii sfârâind pe grătar este greu de uitat. Imaginea și sunetul cărnii îți rămân pur și simplu întipărite în minte și te face să revii, pentru aceeași experiență iar și iar. În aer plutea o aromă intensă de susan și usturoi, iar papilele noastre gustative nu mai aveau răbdare. Am mai încercat și Bulgogi, pentru renumele său, coreenii oferindu-i 5 stele acestui preparat din vită fragedă însoțit de un sos aromat cu legume proaspete și acompaniat de ghimbir, ulei și semințe de susan. Clătitele Hotteok au mers de minune la desert, sunt moi, pufoase și umplute cu alune de pădure, scorțișoară și miere. Am aflat cu surprindere că mai conțin chiar și ceai verde – o adevărată explozie de arome dulci și ușor astringente, înmiresmate ca o floare plină cu nectar. Nu ne-am lăsat până nu am încercat și renumita licoare incoloră, care descrețește frunțile și dă frâu liber imaginației. Soju e băutura tradițională coreeană, un fel de pălincă, dar nu din prune, ci din orez și drojdie, dar cu câteva grade mai slabă – perfectă pentru o masă ca între colege.

Nu mi-aș fi imaginat că în centrul Bucureștiului pot avea parte de o experiență culinară asiatică desprinsă din filmele coreene. Un paradis al iubitorilor de K-food, K-drama sau K-pop sau pur și simplu o oază de liniște într-o metropolă sufocată, pe care vă invit să o descoperiți fiecare în parte. Bucătăria coreeană poate fi exploatată la maximum chiar aici, la o aruncătură de băț, fără a fi nevoie să faceți o călătorie lungă și costisitoare pe meleagurile Asiei.
Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2025, proba nr. 6!
Sursa foto utilizată: galeria Restaurant Korean Seoul.
Bibliografie:
· https://www.restaurantkorean.ro/
